Numeroși producători de energie termică destinată alimentării sistemelor centralizate de distribuție de căldură și apă caldă pentru populație riscă să rămână de la 1 aprilie fără furnizor de gaze naturale, când le expiră contractele care le-au asigurat aprovizionarea pe perioada iernii, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Premierul Nicolae Ciucă a declarat într-o videoconferință cu prefecții și mai mulți miniștri pe tema pregătirii pentru iarnă că nu acceptă ideea de închidere a școlilor și de trecere în online a procesului de învățământ din cauza problemelor de asigurare a căldurii cu care se confruntă unele autorități locale.
Compania Municipală Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București (CGMB), a primit o singură ofertă la procedura de achiziție publică lansată luna trecută, prin care vrea să închirieze capacități provizorii modulare de producție de agent termic pe gaze naturale de până la 70 MW (60 Gcal/h), pe care să le instaleze în cartierul Titan pentru întărirea siguranței alimentării zonei de nord-est a Bucureștiului.
Scopul închirierii de capacități modulare de producție de energie termică este compensarea pierderile mari din rețeaua de transport și distribuție a Termoenergetica, precum și a distanței mari dintre CET Sud și nord-estul Bucureștiului, care afectează continuitatea și calitatea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din această zonă.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată căldurii și apei calde livrate de sistemele centralizate de termoficare consumatorilor casnici urmează să scadă de la 19% în prezent la 5% din 13 ianuarie anul viitor, potrivit unei modificări legislative adoptate de Parlament la finalul lunii iunie.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția se acordă pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligate să le achiziționeze. Efectul - pregătit chiar pentru acest an. Contribuția pentru cogenerare reprezintă 2,2% din valoarea unei facturi de energie electrică achitată de un consumator final. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unui nou sistem, diferit, de subvenționare a cogenerării.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Posibila schimbare de plan vine după ce, după cum Profit.ro a relatat în mai multe rânduri, procesul de cumpărare de către Primăria Capitalei a acțiunilor Ministerului Energiei la ELCEN s-a dovedit a fi extrem lent, lentoare care amenință să compromită întregul proces de reorganizare a sistemului centralizat de încălzire din București.
Administratorul judiciar provizoriu al ELCEN, KPMG Restructuring, avertiza încă din octombrie anul trecut că intenția comună a Ministerului Energiei și a Primăriei Municipiului București de a salva "la pachet", prin fuziune, cele două structuri în prezent insolvente care asigură încălzirea în sistem centralizat a bucureștenilor, ELCEN și RADET, riscă să eșueze.
Planul de reorganizare prevede majorarea încă de anul acesta, cu peste 7%, a prețului mediu cu care Regia vinde gigacaloria către consumatori, coroborată însă cu creșterea cu 15% și a subvențiilor de la bugetul local al Capitalei destinate păstrării actualului tarif de facturare pentru clienții casnici.
Construcțiile speciale ale RADET, cum ar fi centralele și punctele termice, au o valoare brută contabilă de 178,44 milioane lei, o valoare netă contabilă de 81,25 milioane lei și o valoare de piață estimată la 81,05 milioane lei, însă nu mai valorează nimic în caz de faliment și întrerupere a activității de operare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală.
Energia termică livrată de RADET clienților noncasnici din București s-a scumpit, de la 1 octombrie 2017, cu 47,81% pentru cei care se alimentează cu căldură din puncte termice urbane și centrale termice și cu 47,53% pentru cei care primesc agent termic prin puncte termice proprii, după intrarea în vigoare a noilor prețuri de facturare practicate de Regie față de firme și instituții, aprobate de CGMB.
CGMB a aprobat în septembrie majorarea generală, cu peste 30%, a tarifelor RADET București, însă prețul de facturare, plătit efectiv de către consumatorii casnici din Caputală, a rămas neschimbat, majorarea urmând să fie suportată de la bugetul local, prin creșterea sumei anuale alocate ca subvenție cu 151 milioane lei.
Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București, aflată spre aprobare pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de vineri, conține o schiță de plan privind instalarea de panouri solare pe blocurile de locuințe și pe alte clădiri înalte din Capitală, care să fie utilizate la prepararea apei calde pentru bucureșteni.
Tariful la energie termică fără TVA plătit de consumatorii casnici din București poate fi majorat cu 5,7% anul acesta, de la 30,72 euro/gigacalorie la 32,47 euro/gigacalorie, ajungând la 35,80 euro/Gcal în 2018, 40,22 euro/Gcal în 2020, 46,05 euro/Gcal în 2022 și 50,72 euro/Gcal în 2024.